Cum ne pregătim pentru analizele hormonale?

Când vine vorba de analize, toți știm de mici cum trebuie să mergem la laborator când e momentul să ni se ia sânge – majoritatea analizelor uzuale trebuie făcute “dimineața pe nemâncate”! Ca o scurtă paranteză, asta înseamnă chiar fără să fi mâncat nimic înainte! Niciun covrig, nicio eugenie, nicio bomboană, indiferent de cât de foame ne este! Practic este nevoie de o pauză alimentară (adică doar apă) de cel puțin 8 ore, preferabil 12 ore, între momentul recoltării analizelor și masa din seara precedentă!

Photo credit: Wix

Pentru analizele hormonale este nevoie, în plus, să avem un pic mai multă grijă față de momentul zilei și de contextul în care se face recoltarea. Hormonii pot avea unele particularități legate de ritmul fiziologic de secreție și pot fi influențați de unii factori alimentari sau care țin de modul de recoltare. Așadar pentru a fi siguri că obținem niște rezultate pe care ne putem baza, pe lângă un laborator de încredere avem nevoie și de condiții corecte de pregătire a recoltării probelor.

Haideți să vedem, pe scurt, de ce trebuie să ținem cont când vine vorba de principalele analize recomandate de endocrinolog!

TSH și fT4 (sau fT3, mai rar folosit) – sunt hormonii care ne arată cum funcționează glanda tiroidă: fT4 (free T4) și fT3 (free T3) sunt produși de tiroidă, iar TSH este hormonul hipofizar care reglează activitatea glandei tiroide. Este de preferat ca dozarea să fie făcută dimineața, pentru că TSH se secretă pulsator și nivelul variază pe parcursul zilei, putând să fie cu până la 50-100% mai mare seara. La persoanele cu hipotiroidism pe tratament substitutiv cu tiroxină (Euthyrox) se recomandă ca recoltarea analizelor să fie făcută înainte de administrarea tratamentului pentru a preveni fluctuațiile fT4 date de absorbția pastilei din tubul intestinal.

T4 și T3 – spre deosebire de fT4 (free T4) care măsoară nivelul hormonului tiroidian care circulă liber în sânge, T4 și T3 măsoară nivelul total al hormonului respectiv în sânge, inclusiv fracțiunea care circulă legată de proteine de legare. Din acest motiv, T4 și T3 pot fi fals crescuți în acele situații în care nivelul proteinelor de legare din sânge este ridicat – de exemplu în sarcină (datorită estrogenului crescut în mod fiziologic) sau la persoanele care iau anticoncepționale. În plus, unele dintre sistemele de detecție folosite în laborator pentru dozarea TSH, fT4, T4 sau T3 pot fi influențate de biotină, o vitamină din complexul B, care se găsește în multe suplimente alimentare – de exemplu suplimente administrate pentru căderea părului. Medicul endocrinolog este cel care prescrie care dintre hormonii tiroidieni de mai sus trebuie dozați, în funcție de situația medicală a fiecărui pacient! Aveți însă grijă să menționați lista completă a medicamentelelor pe care le folosiți!

Cortizolul – este un hormon esențial pentru viață, secretat de glanda suprarenală. Medicul poate recomanda dozarea cortizolului în acele situații în care se bănuiește o afecțiune suprarenaliană, fie hipo-, fie hipersecreție hormonală. Cortizolul este hormon de stres așă că nivelul lui poate fi crescut și la o persoană perfect sănătoasă, ca o reacție firească la stresul perceput de mersul la doctor sau recoltarea analizelor – este ceea ce se numește hipercorticism reactiv. În acestă situație medicul endocrinolog poate recomanda teste suplimentare pentru a confirma sau exclude o afecțiune suprarenaliană adevărată. Foarte important este însă ca recoltarea să fie făcută dimineața, între orele 8-9, pentru că secreția fiziologică a cortizolului are un maxim de secreție dimineața când ne trezim, apoi scade până la un nivel abia detectabil în cursul nopții. Din acest motiv este bine ca dozarea cortizolului să nu fie făcută într-o perioadă în care programul de somn este dereglat – de exemplu, nu într-o săptămână în care lucrăm în ture de noapte!

Estrogenul și progesteronul sunt principalii hormoni secretați de ovar sub influența FSH și LH, secretați de glanda hipofiză. Funcția ovariană este strâns controlată prin hormonii hipofizari și variază ciclic pe parcursul lunii iar această ciclicitate se traduce prin niveluri ale hormonilor implicați în continuă schimbare. În funcție de contextul medical al fiecărui pacient endocrinologul poate să prescrie dozarea acestor hormoni, care este cel mai informativă, în general, între zilele 2 și 5 ale ciclului menstrual pentru FSH, LH și estradiol și în ziua 21 pentru progesteron (ziua 1 a ciclului mentrual este prima zi de sângerare). Dozarea nu este relevantă în contextul tratamentului cu anticoncepționale orale!

Photo credit: Wix

Testosteronul este principalul hormon androgen la bărbat și este secretat în cantități mici și la femeie, de ovar și de glandele suprarenale. Când se bănuiește un deficit de testosteron la bărbat, dozarea este bine a fi făcută dimineața devreme pentru că secreția fiziologică este și în cazul testosteronului pulsatilă, cu valorile cele mai mari dimineața în jurul orei 8. La persoanele aflate pe tratament cu testosteron, dozarea se face, de obicei, la 24 de ore de la aplicarea ultimei doze cutanate (gel cutanat) sau intervale de câteva săptămâni/ luni pentru preparatele injectabile, în funcție de preparat. Tratamentul cu hormoni steroizi pentru construirea masei musculare influențează semnificativ dozarea, dar, mai important, poate avea efecte nocive de durată asupra stării de sănătate prin efecte adverse directe și prin dereglarea mecanismelor fiziologice de reglare a secreției hormonilor sexuali.

Prolactina – este hormonul hipofizar responsabil de secreția lactată la femeia care alăptează, dar care poate fi secretat în exces și la femeie și la bărbat dacă persoana respectivă suferă de o tumoră hipofizară. De cele mai multe ori însă, când vorbim de niveluri ridicate ale prolactinei, nu este vorba de o secreție tumorală ci de valori ușor crescute, ceea ce se întâmplă frecvent la persoane sănătoase în unele situații. Nivelul de prolactină poate fi crescut ușor dupa mese hiperproteice (deci este bine ca recoltarea să fie făcută pe nemâncate), în perioade de stres intens sau după stimulare la sân (de exemplu activitate sexuală sau chiar un sutien care roade). Foarte important, unele medicamente pot crește semnificativ nivelul de prolactină, de exemplu medicamente de sferă psihiatrică sau chiar unele banale cum sunt metoclopramidul, deci este important ca medicul endocrinolog să știe ce medicație luați pentru a interpreta corect rezultatele!

Succes și sănătate din plin!

Ți s-a părut utilă informația?

Dă-o mai departe!