Caută
  • Ruxandra Dobrescu

Hipotiroidismul – Ce facem când tiroida devine leneșă?

Actualizată în: 6 Nov. 2020

Hipotiroidismul este afecțiunea în care glanda tiroidă nu mai produce suficienți hormoni tiroidieni pentru a susține nevoile organismului.


Aceast deficit hormonal apare cel mai frecvent datorită unei distrucții tiroidiene în context autoimun (adică într-o tiroidită autoimună), dar poate apărea și post-chirugical (după operații de tiroidă) sau după tratament cu iod radioactiv pentru hipertiroidie.


Indiferent de cauză, în final nivelul de hormon tiroidian care ajunge în sânge devine insuficient pentru nevoile organismului și așa pot apărea primele manifestări.


Photo: Dieter Robbins on Pixabay


Când disfuncția tiroidiană este ușoară, adică când acest dezechilibru (între ce este capabilă să producă tiroida și ce este necesar pentru diversele organe) este ușor, este posibil să nu apară niciun simptom. Pe măsură ce acest dezechilibru se agravează, ceea ce de cele mai multe ori se îmtâmplă treptat, încep să apară și modificările:


Simptome generale – Lipsa hormonilor tiroidieni duce la încetinirea treptată a proceselor metabolice, care se poate manifesta prin oboseală, letargie, scăderea capacității de concentrare și a memoriei. Persoanele hipotiroidiene, mai ales în deficitele severe, sunt de regulă mai lente: vorbesc mai lent și par să își adune gândurile mai greu.


Piele și țesut subcutanat – Circulația periferică este redusă, așa că pielea este în general rece, groasă/ aspră și uscată. Încetinirea metabolismelor poate să ducă la o ușoară creștere în greutate, însă aceste kilograme în plus apar mai ales prin retenția de apă si sare care însoțește hipotiroidismul și se corectează repede după inițierea tratamentului. Așadar, în ciuda miturilor, obezitatea nu este din cauza tiroidei leneșe!


Inimă și vase de sânge – În lipsa hormonilor tiroidieni inima bate mai rar (bradicardie); poate apărea sau se poate agrava hipertensiunea arterială, crește nivelul de colesterol, ceea ce contribuie la ateroscleroză, adică la formarea plăcilor de grăsime la nivelul pereților vaselor de sânge.


Tub digestiv – motilitatea redusă a tubului digestiv duce la o tendință la constipație.


Sistem neuro-psihic – la nivelul creierului lipsa de hormon tiroidian se poate manifesta prin apatie, dispoziție depresivă, dificultăți de concentrare dar uneori, în mod paradoxal, prin agitație, chiar stări psihotice.


Sistem reproductiv – hipotiroidismul poate duce la dereglări menstruale, uneori amenoree (lipsa completă a menstrelor mai mult de 3 luni) și infertilitate. Tulburări ale spermatogenezei și infertilitate pot apărea și la bărbații hipotiroidieni!


Atenție! - Hipotiroidismul se poate manifesta diferit de la persoană la persoană, în funcție de cât de sever este deficitul și de cât de repede se instalează acesta!


Unele persoane sunt complet asimptomatice, mai ales atunci în hipotiroidismul ușor, adică diagnosticul se va pune doar în urma rezultatelor testelor de laborator pe care medicul endocrinolog le va recomanda persoanelor considerate la risc.


Pe de altă parte, persoanele cu hipotiroidism sever pot avea manifestări severe, edeme marcate, insuficiență cardiacă și în cazuri extreme comă! Fară hormoni tiroidieni nu se poate trăi, deci dacă tiroida nu mai funcționează deloc și deficitul hormonal nu este corectat la timp, coma poate duce la deces!


Multe din manifestările hipotiroidiei sunt nespecifice, deci trebuie ca medicul să aibă un indice ridicat de supiciune pentru a recomanda analizele care vor pune diagnosticul! Pe de altă parte, dacă analizele arată funcție tiroidiană normală înseamnă că nu tiroida este de vină, indiferent cât de obosiți ne simțim!


Mai mult decât atât, în ciuda miturilor, obezitatea nu este dată de “o tiroidă leneșă”! Mai ales dacă analizele de tiroidă ies bine, înseamnă că nu! Nu am pus ultimele 10 kg din cauză că e tiroida leneșă/ metabolismul este încetinit! Haideți să căutăm în altă parte cauza! De cele mai multe ori este vorba de o problemă legată de stilul de viață, care trebuie corect identificată și tratată!


Atunci când tiroida nu funcționează cum trebuie, corectarea hipotirodismului va duce, de regulă, la scăderi ale greutății de doar câteva kilograme, prin eliminarea edemelor. Hormonii tiroidieni nu sunt medicamente de slăbit! ... deci nu trebuie luați de persoane cu funcție tiroidiană normală pentru că pot apărea efecte adverse severe, de la aritmii și insuficiență cardiacă, la sindrom anxios și atacuri de panică!


Diagnostic


La persoanele cu simptome sugestive, sau atunci când o persoană este considerată a fi la risc pentru apariția hipotiroidismului, diagnosticul se stabilește prin dozarea în sânge a TSH (Thyroid Stimulating Hormone) și hormonilor tiroidieni, de regulă T4 sau fT4 (fracția liberă în sânge a T4).


Când tiroida nu funcționează cum trebuie (cel mai frecvent datorită unei tiroidite autoimune care duce la un hipotiroidism primar), analizele vor arata TSH mare și T4 (sau fT4) mic.


În situațiile de hipotiroidism ușor, analizele pot arăta doar un TSH ușor crescut și T4 (sau fT4) normal, situație care se numește hipotiroidism subclinic. În acest context tratamentul va fi inițiat de medicul endocrinolog doar în anumite situații – în funcție de cât de ridicat este TSH și în funcție de situația particulară a fiecărui pacient!


Trăim în epoca medicinei personalizate, în care tratăm pacientul pe care îl avem în față și nu buletinul de analize! Haideți așadar să nu sărim peste sfatul medicului endocrinolog, chiar dacă Google ne spune care este diagnosticul! De exemplu, o valoare ușor crescută a TSH (TSH= 7 uUI/ml), cu fT4 normal, poate reprezenta funcție tiroidiană adecvată la o persoană de 70 de ani, însă este complet nepotrivit pentru o femeie gravidă! (funcția tiroidiană trebuie să fie perfectă la o femeie gravidă pentru a asigura dezvoltarea normală a creierului bebelui!).


Tratament


Presupune substituția (înlocuirea) hormonilor tiroidieni deficitari cu echivalentul lor sintetic – adică medicamente care conțin hormoni tiroidieni, cel mai frecvent T4 (Euthyrox sau Levothyroxină sau Accu-Thyrox), uneori o combinație de T4 și T3 (Novothyral). Doza depinde de gravitatea deficitului și se inițiază uneori în doze crescânde, mai ales la persoane în vârstă, pentru a proteja inima, care poate fi “fragilă” după o perioadă îndelungată de hipotiroidism.


Tratamentul este monitorizat prin dozarea periodică a TSH și fT4 și ajustarea dozelor în funcție de rezultat. Prima dozare a hormonilor tiroidieni se face, de regulă, la 6-8 săptămâni de la inițierea tratamentului, pentru ca nivelul hormonilor tiroidieni în sânge se modifică lent.


Întrebări? Comentarii?


Aici mă găsiți!


4703 afișare0 comentariu