Tiroidita autoimună și iodul - O fi bine? N-o fi bine?

Știm așa:

- Hormonii tiroidieni sunt esențiali pentru reglarea metabolismelor, creștere și dezvoltare și practic pentru funcționarea corectă a organismului în general - Pentru a forma hormonii aceștia tiroida are nevoie de iod, fără iod nu se poate!

Rezultă că noi toți avem nevoie de iod, pentru că noi toți avem nevoie de hormoni tiroidieni! Corect? Corect!

Photo and illustration: http://www.freepik.com - Designed by Pressfoto / Freepik

Cu toate astea, circulă mult teoria cum că persoanele cu afectare tiroidiană autoimună nu trebuie să consume iod și nici sare iodată! Ei bine, nu e adevărat! Pentru că hormonii tiroidieni nu ai cum să-i “fabrici” fără iod, asta e materia primă de care ai nevoie! Deci sarea iodată este indicată și persoanelor cu tiroidită autoimună.

Lucrul de care trebuie să ne ferim este EXCESUL de iod, care apare în general la peste 1000 micrograme iod/zi pentru majoritatea persoanelor, și la un prag mai mic (probabil în jur de 500 micrograme/zi pentru persoanele cu afectare tiroidiană autoimună). Având în vedere că necesarul de iod pentru o persoană adultă este de 150 micrograme/zi, vedeți că suntem foarte departe de nivelul de exces!

În cazul unei persoane perfect sănătoase organismul își păstrează din alimentație fix cât iod are nevoie, restul nu se absoarbe sau se elimină prin urină. În plus, tiroida are mecanisme prin care se protejează de excesul de iod, așa că extrem de rar ne confruntăm cu situații de exces când vorbim de cantități foarte mari de iod!

Este adevărat că persoanele cu afectare tiroidiană autoimună sunt mai sensible la EXCESUL de iod, pentru că tiroida lor nu reușește să se protejeze atât de eficient, deci în cazul lor aportul de iod nu ar trebui probabil să depășească 500 micrograme/zi, dar nu să evite iodul (și sarea iodată) cu totul!

La un consum normal de sare (consumul recomandat este de 5 grame de sare/zi) suntem foarte-foarte departe de acest prag periculos al excesului de iod, care apare în unele situații particulare: substanța de contrast de la tomograf (conține foarte-foarte mult iod), unele medicamente (Cordarone/ Amiodarona) și preparatele cu iod administrate pe piele sau pe mucoase!

Atenție mare și la preparatele naturiste sau suplimentele alimentare care pot conține doze mari de iod, care pot deveni periculoase dacă sunt administrate după ureche, timp îndelungat – de exemplu preparatele din alge, Spirulina, etc.

Mâine vorbim despre sarea iodată, care este săraca, destul de ne-înțeleasă!

Dacă vi s-a părut utilă informația, dați-o mai departe!

Învățăm împreună!